Datoria publică a trecut de 60% din PIB: explicațiile ministrului Finanțelor și miza consolidării bugetare în 2026

Depășirea pragului de 60% din PIB al datoriei publice nu reprezintă declanșarea unei crize, ci rezultatul unor dezechilibre bugetare acumulate în ani la rând, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Într-un context marcat de deficite ridicate, creștere economică modestă și presiuni asupra finanțelor publice, oficialul atrage atenția că nivelul actual al datoriei este consecința unor politici fiscale expansioniste din trecut, nu efectul unor decizii punctuale adoptate în ultimele luni.

„S-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depășit 60% din PIB. Ce înseamnă acest lucru, concret? Nu înseamnă o criză. Înseamnă că, ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferența a fost acoperită prin împrumuturi. Iar aceste împrumuturi se adună. Datoria nu crește peste noapte și nu apare dintr-o singură decizie”, a explicat ministrul.

Pragul de 60% din PIB al datoriei publice: reper european, nu o limită absolută

Nivelul de 60% din PIB are o semnificație aparte în Uniunea Europeană, fiind unul dintre criteriile stabilite prin Tratatul de la Maastricht pentru stabilitatea finanțelor publice. Statele membre sunt încurajate să mențină datoria publică sub acest prag sau, dacă îl depășesc, să demonstreze că aceasta se află pe o traiectorie descendentă sustenabilă.

Pentru România, depășirea acestui nivel reprezintă un semnal de avertizare, mai ales în condițiile în care țara se află deja sub procedura de deficit excesiv. În 2024, deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB, un nivel considerat foarte ridicat în raport cu regulile fiscale europene, iar creșterea economică a fost de doar 0,9%. Această combinație – deficit mare și avans economic slab – a amplificat presiunea asupra finanțelor publice și a accelerat creșterea datoriei.

Ministrul Finanțelor subliniază că actualul nivel al datoriei reflectă „acumularea unor deficite foarte mari în anii anteriori”, pe fondul unor politici de creștere permanentă a cheltuielilor și al amânării ajustărilor necesare din considerente electorale.

Datele oficiale: peste 1.120 de miliarde de lei datorie guvernamentală

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, datoria administrației publice a ajuns în noiembrie 2025 la 1.121 miliarde de lei, în creștere față de 1.116 miliarde de lei în luna precedentă. Ca pondere în PIB, aceasta a urcat la 60,2%, față de 60% în august, conform datelor privind produsul intern brut comunicate de Institutul Național de Statistică la începutul lunii ianuarie 2026.

Structura datoriei indică o împărțire relativ echilibrată între componenta internă și cea externă. Datoria internă se ridica la 551,6 miliarde de lei în noiembrie 2025, reprezentând 29,6% din PIB, în timp ce datoria externă totaliza 569,84 miliarde de lei, echivalentul a 30,6% din PIB.

Această distribuție are implicații importante. O pondere mai mare a datoriei interne poate reduce expunerea la riscurile valutare, dar poate crește presiunea asupra pieței locale de capital și asupra lichidității din sistemul bancar. Pe de altă parte, datoria externă implică riscuri legate de evoluția cursului de schimb și de condițiile financiare internaționale.

Riscul retrogradării și miza ratingului de țară

În ultimele luni, una dintre preocupările centrale ale autorităților a fost evitarea retrogradării ratingului suveran la categoria „junk” (nerecomandat investițiilor). O astfel de decizie din partea agențiilor internaționale ar fi dus la creșterea costurilor de finanțare pentru stat și, implicit, pentru întreaga economie, de la companii la populație.

Ministrul Finanțelor afirmă că primul obiectiv al actualului guvern a fost stoparea deteriorării accelerate a finanțelor publice și restabilirea ordinii bugetare. „Evitarea acelui scenariu a fost esențială – am încheiat anul cu ratingul de țară reconfirmat, cu plăți la zi și cu investiții record”, a declarat acesta.

Menținerea ratingului are o importanță majoră pentru România, având în vedere volumul semnificativ de împrumuturi necesare anual pentru refinanțarea datoriei ajunse la scadență și pentru acoperirea deficitului bugetar. Într-un context internațional marcat de dobânzi încă ridicate și de volatilitate pe piețele financiare, orice deteriorare a percepției investitorilor ar putea genera costuri suplimentare consistente.

Consolidarea bugetară: între ajustare și creștere economică

Pentru 2025, autoritățile susțin că au reușit să reducă semnificativ deficitul și să readucă ajustarea fiscală pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. Totodată, prin rectificare bugetară, au fost asigurate sumele necesare pentru plata costurilor aferente datoriei publice, care nu fuseseră prevăzute integral în bugetul anterior.

Cheltuielile cu dobânzile au devenit una dintre cele mai dinamice componente ale bugetului. Pe măsură ce datoria crește și o parte dintre împrumuturi sunt contractate la dobânzi mai mari decât în perioada anterioară, serviciul datoriei apasă tot mai mult asupra finanțelor publice. În absența unei consolidări consistente, o proporție tot mai mare din veniturile statului ar putea fi direcționată către plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor sau al cheltuielilor sociale.

„Corecția este însă în curs și trebuie continuată cu consecvență. Depășirea pragului de 60% este efectul acumulărilor din trecut, nu rezultatul unei decizii punctuale din ultimele luni. Important este ce facem în continuare: controlul cheltuielilor curente, menținerea disciplinei bugetare și consolidarea creșterii economice”, a punctat ministrul.

Această formulă sintetizează provocarea majoră a următorilor ani: reducerea deficitului fără a sufoca economia și fără a bloca investițiile publice, în special cele finanțate din fonduri europene.

Contextul european și comparația regională

Deși pragul de 60% are o semnificație simbolică și juridică în cadrul UE, nivelul datoriei României rămâne sub media Uniunii Europene, unde multe state membre înregistrează ponderi de peste 80% sau chiar 100% din PIB. Totuși, diferența esențială constă în structura economiei, capacitatea de colectare a veniturilor și în costurile de finanțare.

România are un nivel al veniturilor bugetare ca pondere în PIB mai redus decât media europeană, ceea ce limitează spațiul fiscal și capacitatea de absorbție a șocurilor. În același timp, costurile de împrumut sunt, în general, mai ridicate decât cele ale statelor din zona euro cu ratinguri superioare.

În acest context, dinamica datoriei trebuie analizată împreună cu ritmul de creștere economică. O economie care crește robust poate „dilua” datoria în PIB, chiar și în condițiile unor deficite moderate. În schimb, o creștere anemică, combinată cu deficite ridicate, duce rapid la deteriorarea indicatorilor fiscali.

Ce urmează pentru finanțele publice

Pe termen scurt și mediu, România trebuie să îndeplinească jaloanele de consolidare fiscală asumate în fața Comisiei Europene. Acest lucru presupune limitarea creșterii cheltuielilor curente, îmbunătățirea colectării veniturilor și prioritizarea investițiilor cu impact economic ridicat.

În paralel, menținerea stabilității macroeconomice este esențială pentru a păstra încrederea investitorilor și pentru a evita creșteri suplimentare ale costurilor de finanțare. Orice derapaj major ar putea reactiva temerile privind sustenabilitatea datoriei, mai ales într-un climat internațional incert.

Depășirea pragului de 60% din PIB nu înseamnă, în sine, o criză iminentă. Însă reprezintă un semnal clar că spațiul de manevră fiscală s-a redus considerabil. De aici înainte, echilibrul dintre disciplină bugetară și stimularea creșterii economice va fi determinant pentru evoluția datoriei publice și pentru stabilitatea financiară a României.