Într-un demers susținut de autoritățile române, țara și-a asumat un plan de reducere a deficitului bugetar, urmând să scadă sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Această inițiativă vine ca răspuns la angajamentele asumate față de Comisia Europeană, dar și ca necesitate internă de a asigura sustenabilitatea financiară a statului român.
Situația actuală a deficitului bugetar
Deficitul bugetar al României rămâne unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, situându-se în prezent peste limita de 4,5% din PIB. În acest context, România 2025 este un an de cotitură pentru reformele structurale menite să asigure un echilibru între cheltuieli publice și venituri bugetare.
Procedura de deficit excesiv
România se află de mai mulți ani sub incidența procedurii de deficit excesiv impusă de Comisia Europeană, ceea ce obligă Guvernul să ia măsuri ferme de ajustare fiscală. Această procedură presupune monitorizarea atentă a măsurilor de corecție, cu raportări periodice și riscuri de sancțiuni în caz de nerespectare.
Măsuri propuse pentru echilibrarea bugetului
Reducerea cheltuielilor și prioritizarea investițiilor
Una dintre direcțiile strategice este o revizuire amplă a cheltuielilor publice, cu accent pe eliminarea risipei și pe canalizarea fondurilor către investiții publice productive. Proiectele din domenii precum educație, sănătate, infrastructură și apărare sunt considerate prioritare.
Se preconizează optimizarea finanțărilor printr-o transparență bugetară crescută și prin reducerea finanțării proiectelor ineficiente sau fără impact economic clar.
Îmbunătățirea colectării taxelor
Un alt pilon important al planului este colectarea taxelor. România are în continuare o rată scăzută de colectare comparativ cu media UE, ceea ce afectează direct nivelul veniturilor bugetare. Sunt vizate măsuri de combatere a evaziunii fiscale, simplificarea procedurilor fiscale și digitalizarea administrației pentru a crește eficiența.
Reformele fiscale necesare
Modernizarea sistemului fiscal
În cadrul acestui plan de reducere a deficitului, Guvernul a anunțat intenția de a continua reformele fiscale prin digitalizarea ANAF, implementarea completă a sistemului RO e-Factura și extinderea raportărilor prin SAF-T. Aceste instrumente vor permite o urmărire mai precisă a tranzacțiilor economice și vor reduce frauda.
Digitalizarea administrației publice
O parte importantă a efortului este direcționată către digitalizarea administrației, ceea ce va aduce nu doar economii bugetare, ci și o mai bună relaționare cu contribuabilii. Digitalizarea înseamnă și reducerea cheltuielilor administrative, accelerarea procedurilor și creșterea eficienței administrative.
Surse alternative de finanțare
Împrumuturi externe și controlul datoriei
În paralel cu reducerea deficitului, Guvernul se bazează pe împrumuturi externe avantajoase pentru a acoperi temporar golurile bugetare și pentru a finanța proiectele strategice. Totuși, menținerea unui nivel sustenabil al datoriei publice este esențială pentru păstrarea unui rating de țară bun și pentru atragerea de investitori.
Atracția fondurilor europene
Un rol major îl joacă fondurile europene, în special cele din PNRR și din programele operaționale. Acestea permit României să dezvolte infrastructura, să modernizeze serviciile publice și să susțină sectoare cheie fără a afecta echilibrul bugetar. Atragerea eficientă a acestor fonduri reprezintă o condiție esențială pentru succesul pe termen lung al reformelor.
Perspective economice și provocări
Creștere economică și inflație
Pentru ca planul să funcționeze, este necesară o creștere economică constantă, care să susțină majorarea veniturilor bugetare fără introducerea unor taxe suplimentare. Inflația rămâne un risc semnificativ, deoarece poate crește costul cheltuielilor publice și poate afecta consumul intern.
Salarii bugetari și pensii
Un alt subiect sensibil în cadrul reformei bugetare îl reprezintă salariile bugetarilor și sistemul de pensii. Autoritățile caută un echilibru între menținerea unui nivel de trai decent și nevoia de prioritizare bugetară, fără a pune în pericol stabilitatea financiară a sistemului public.
Concluzii privind sustenabilitatea financiară
Reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB este un obiectiv ambițios, dar necesar pentru viitorul economic al României. Succesul acestui demers depinde de coerența măsurilor luate, de eficiența administrației și de capacitatea de a menține sustenabilitatea financiară într-un context economic incert.
