În 2025, România își propune să atingă un nou prag în procesul de absorbție a fondurilor europene, direcționându-le în mod prioritar către proiecte digitale și investiții verzi. Această orientare reflectă angajamentul autorităților față de tranziția ecologică și transformarea digitală a economiei, într-un context în care resursele puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin PNRR pot genera schimbări structurale importante.
Datele recente arată că România a transmis cereri de plată în valoare de 1,3 miliarde de euro în primul trimestru din 2025 – o accelerare semnificativă față de ritmul anilor anteriori.
Fondurile europene, pilon strategic pentru România 2025
De la planuri la execuție
Implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene a devenit o prioritate națională. O mare parte din aceste resurse sunt alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care cuprinde reforme și investiții în infrastructură, energie, educație și sănătate.
Accentul este pus pe sustenabilitate, digitalizare și creșterea capacității de inovare, iar România 2025 este privită ca un an-cheie pentru concretizarea acestor obiective.
Absorbția fondurilor și obiectivele verzi
Peste 40% din alocările PNRR sunt destinate investițiilor verzi, iar alte 20% sprijină proiecte digitale. Aceste procente reflectă liniile directoare impuse de Uniunea Europeană și nevoia României de a-și moderniza economia fără a ignora presiunea climatică.
Pe lista proiectelor prioritare se regăsesc dezvoltarea de infrastructură digitală, eficiență energetică în clădiri publice și private, dar și extinderea capacității de producție de energie regenerabilă.
Companiile și IMM-urile – parte activă din tranziția verde și digitală
Interes crescut pentru finanțare UE
Un sondaj recent realizat de EY România arată că 61% dintre companiile participante au accesat deja finanțare UE, fie prin autorități naționale, fie direct de la Comisia Europeană. Cele mai căutate direcții de finanțare sunt legate de digitalizare, tehnologii emergente și eficiență energetică.
Pentru IMM-uri, accesul la granturi nerambursabile reprezintă o oportunitate de a-și moderniza activitatea și de a crește competitivitatea în economia digitală.
Parteneriate și ecosisteme locale
Multe proiecte se bazează pe parteneriate între autorități, universități, firme private și organizații neguvernamentale. Acest model permite dezvoltarea unor agende regionale coerente, care răspund nevoilor locale și creează un mediu favorabil inovării.
Mai mult, în multe orașe se observă dezvoltarea de huburi digitale, incubatoare și centre de competențe în sprijinul industriei 4.0.
Priorități strategice din PNRR: digitalizare și tranziție ecologică
Proiecte digitale în administrația publică
Una dintre direcțiile strategice ale PNRR este digitalizarea administrației publice. Se dezvoltă platforme integrate pentru servicii publice online, se implementează registre digitale și se simplifică interacțiunea dintre cetățeni și instituții.
Aceste eforturi contribuie la eficiență administrativă, reduc birocrația și sporesc transparența.
Investiții verzi și economie circulară
În zona de tranziție ecologică, se finanțează proiecte de modernizare a sistemelor de termoficare, extindere a transportului electric și susținere a economiei circulare. Sustenabilitatea este elementul-cheie în selecția proiectelor, iar componenta de incluziune socială este integrată în toate domeniile.
În paralel, proiectele mari de energie regenerabilă – inclusiv parcuri fotovoltaice și eoliene – primesc sprijin atât din fonduri PNRR, cât și prin mecanisme REPowerEU.
Provocări în absorbția fondurilor și ce mai e de făcut
Bariere administrative și capacitate redusă
Deși progresul este clar, România se confruntă în continuare cu provocări legate de absorbția fondurilor europene. Problemele administrative, capacitatea instituțională limitată și lipsa personalului specializat încetinesc ritmul în unele domenii.
La începutul anului 2023, rata de absorbție se situa la 83,04%, potrivit autorităților, iar obiectivul pentru 2025 este de a atinge 100% până la finalul exercițiului financiar.
Reformele structurale – baza pe termen lung
Reformele cuprinse în PNRR – 66 la număr – vizează, printre altele, piața muncii, justiția, educația și sănătatea. Fără implementarea acestor reforme structurale, investițiile nu vor avea impactul scontat. Doar prin schimbări durabile în guvernanță și infrastructură se poate vorbi despre dezvoltare durabilă.
