Banca Națională a României (BNR) estimează că rata inflației ar putea ajunge la 3,8% până la finalul anului 2025. Prognoza a fost anunțată oficial în cadrul raportului trimestrial publicat de instituție în luna februarie și reflectă o schimbare de dinamică în ceea ce privește evoluția prețurilor din România.
După o perioadă prelungită de incertitudine economică și presiuni inflaționiste constante, semnalele dinspre inflația globală par să se estompeze, iar efectele politicilor de stabilizare încep să fie resimțite și pe plan local, reiese din Raport asupra inflației, februarie 2025, al BNR.
Tabloul inflației în România
Scăderea prețurilor și ajustarea consumului
Inflația România a fost alimentată în ultimii doi ani de scumpirile în lanț la energie, alimente, combustibil și alte bunuri de consum esențiale. În prezent, se observă o scădere a prețurilor în unele sectoare, în special pe fondul corecțiilor de piață și al unei cereri mai temperate.
BNR prognoză pentru finalul anului este mai optimistă decât în raportările anterioare, ceea ce sugerează că efectele deciziilor luate în 2023 și 2024 – în special în zona de politici monetare – încep să dea rezultate.
Curs valutar stabil și costuri de trai în echilibru
Un alt factor favorabil este menținerea unui curs valutar relativ stabil, ceea ce limitează impactul negativ al importurilor asupra prețurilor de consum. Acest echilibru oferă un respiro românilor, în condițiile în care costurile de trai crescuseră constant în ultimii ani.
Cauzele scăderii inflației
Prețurile la energie și combustibili în scădere
O parte importantă a temperării inflației este legată de revenirea la normal a pieței de energie. Prețul gazelor naturale și al carburantului a început să scadă pe plan european, inclusiv în România, după ce criza energetică din 2022-2023 a fost depășită.
Acest lucru are efect în lanț asupra altor categorii de prețuri și ajută la reducerea presiunii asupra gospodăriilor și companiilor.
Oferta și cererea se aliniază
Raportul între cerere agregată și ofertă agregată a început să se stabilizeze. Populația a devenit mai atentă la cheltuieli, iar companiile își ajustează strategiile de preț. Această recalibrare contribuie la o dinamică mai sănătoasă în economie.
De asemenea, perspectivele privind consumul privat sunt rezervate, dar stabile, ceea ce creează un teren propice pentru menținerea inflației sub control.
Politicile BNR și instrumentele utilizate
Dobânda de referință – pilonul central al strategiei
Pentru a ține sub control inflația anuală, BNR a menținut o dobândă de referință ridicată – 6,5% în prezent. Această decizie a fost luată tocmai pentru a limita creditarea excesivă și pentru a descuraja consumul nesustenabil.
Totodată, indicele ROBOR și indicele IRCC, folosiți la calculul ratelor bancare, au început să scadă ușor, semn că piețele anticipează o reducere a presiunii inflaționiste pe termen mediu.
Măsuri de sprijin și ajustări fiscale
Reducerea inflației a fost susținută și de măsuri indirecte, precum indexarea pensiilor, ajustările salariale în sectorul public (salarii bugetari) și programele de plafonare a prețurilor la energie. Toate acestea au avut ca efect păstrarea unui grad rezonabil de încredere a consumatorilor.
În același timp, se discută despre consolidarea impactului fiscal, astfel încât cheltuielile bugetare să nu alimenteze din nou inflația în viitor.
Comparativ cu Uniunea Europeană
România se apropie de media UE
În timp ce în 2022-2023 inflația România era printre cele mai ridicate din UE, diferențele încep să se estompeze. În multe state membre, inflația se situează deja sub 4%, iar BNR consideră că și România poate atinge această țintă în 2025, în contextul unei evoluții economice mai stabile.
Riscuri externe și crize imprevizibile
Totuși, riscurile nu sunt eliminate. Evoluția inflației globale, potențialele crize geopolitice și fluctuațiile din piețele financiare internaționale pot afecta prognoza. De asemenea, o revenire a crizei energetice ar putea perturba planurile autorităților.
Ce urmează?
Provocări pentru politica monetară
Pentru BNR, provocarea următoare este să mențină echilibrul între controlul inflației și sprijinirea creșterii economice. O reducere prea rapidă a dobânzilor ar putea alimenta din nou presiunile inflaționiste, în timp ce o menținere prelungită la niveluri înalte riscă să frâneze consumul și investițiile.
Reacția pieței și comportamentul populației
Este de așteptat ca populația să devină mai activă în zona de consum pe măsură ce rata inflației scade. Însă comportamentul cumpătat, învățat în perioada de inflație accelerată, ar putea continua, ceea ce ar putea contribui la stabilitatea pe termen lung.
